Spațiul cultural hibrid Art+Design organizează, în parteneriat cu Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.) și Centrul Cultural German Iași, o serie de 6 sesiuni de proiecții din arhiva n.b.k., cel mai mare colecționar de artă video din Europa. Programul continuă sâmbătă, 12 septembrie, de la ora 20:00, cu o selecție intitulată „Art & Ecology. Part 2”.
Curatorii acestei serii sunt artiștii vizuali români Anca Benera & Arnold Estefan, care vor fi prezenți pentru o scurtă introducere și discuții cu spectatorii. La finalul seriei vor fi lansate și câteva publicații editate de n.b.k.
Programul celei de-a șasea serii:
Maria Thereza Alves – Seeds of Change: Marseille, 1999-2009, 11:59
Oliver Ressler – Leave It in the Ground, 2013, 18:05
Filipa Cesar – The Embassy, 2011, 37:00
La nivel global, amprenta omenirii asupra mediului a produs efecte devastatoare, numai dacă ne gândim la deșeul radioactiv sau cantitatea de plastic din oceane. Multe dintre aceste imixtiuni în geologia Pământului este posibil să nu dispară niciodată (plastic, aluminiu, schimbările apărute în izotopii de carbon și azot, etc). Ele vor rămâne înscrise în straturile gelogice ca fosile tehnologice și definesc, în scala geologică a planetei, o nouă eră denumită Anthropocene. Din punct de vedere științific încă nu este definit cu exactitate începutul aceastei noi ere. Unii cercetători consideră Revoluția Industrială ca posibil prim moment, alții iau ca reper apariția bombei nucleare, dar posibil să se fi produs mult mai devreme, odată cu debutul colonialismului. Termenul în sine anthropos (uman) este în mod inerent asociat omenirii și faptului ca noi toți ca specie ar trebui să ne asumăm o vină colectivă, însă șaptezeci la sută din dezastrul ecologic este produs de un număr relativ restrâns de corporații, care supra-exploatează resursele planetei. Prin urmare, au apărut o serie de alți termeni, unul dintre ei fiind Capitalocene (nu numai ca sistem economic dar și ca mod de relaționare cu resursele naturii).
Supra-exploatarea resurselor minerale necesare tehnologiei în scopul “progresului” și dezvoltării economice, nu se reduce numai la teritoriul terestru ci și spațial (minarea asteroizilor). În ultimul deceniu au apărut noi cadre legale care facilitează și reglementează accesul marilor corporații la exploatarea spațiului cosmic, dar și accesul în apele internaționale în zone extra-teritoriale. Toate acestea vor genera noi zone de conflict și inegalități economice, sau vor accentua și mai mult fragilitatea geopolitică a teritoriilor deja afectate de trecutul colonial. În acest context, arta deschide noi rute de gândire care încep să prindă formă înainte ca aceste fenomene să devină palpabile în societate. Colecția video n.b.k Berlin conține o serie de video-eseuri relevante în acest sens, care abordează tema crizei climatice actuale.
În Leave It in the Ground Oliver Ressler explorează problema extragerii petrolului din marea care înconjoară arhipelagul Lofoten din Norvegia și abordează criza climatică nu ca problemă științifică ci dintr-o perspectivă politică și evocă scenarii ale unei lumi post-petrol.
In Seeds of Change Thereza Alves investighează flora de balast din orașele portuare din Europa. Materialul (pietre, pământ, nisip, etc.), a fost folosit ca balast pentru a stabiliza navele comerciale cu vele. La sosirea în port, balastul a fost descărcat, purtând cu sine semințe originare din zona în care au fost colectate. Seeds of Change pune sub semnul întrebării acele discursuri care definesc istoria geografică și „naturală” a locului: în ce moment semințele devin „native”? Care sunt istoriile socio-politice ale locului care determină cadrul apartenenței?
Această serie de video eseuri, este completată de filmul The Embassy, de Filipa Cesar. Artista este interesată de influența lui Amílcar Cabral asupra culturii cinematografice din Guineea Bissau. Pentru Cabral (inginer agronom, dar si unul dintre cei mai importanți lideri anti-coloniali din Africa, asasinat în 1973) cinematograful a jucat un rol cheie în lupta pentru independența față de stăpânirea colonială portugheză. Este o rememorare a istoriei statului vest-african, ale cărui arhive istorice și cinematografice au fost aproape complet distruse în războiul civil din 1998/1999. The Embassy condensează această experiență într-o întâlnire cinematografică cu unul dintre puținele înregistrări care au supraviețuit trecutului colonial al țării, un album foto din anii 1940 -1950.
Anca Benera (n. 1977) și Arnold Estefan (n. 1978) lucrează cu o gamă largă de mijloace de exprimare, cuprinzând instalație, video, performance, desen și intervenție urbană. Ei examinează raporturile de putere în contexte sociale, economice și politice pentru a medita asupra societății ca o țesătură de
legi și convenții ce trebuie mereu reimaginate. Cei doi investighează strategii geopolitice, subiectivități postnaționale, instabilitatea istoriei și a percepției sale între memoria publică și cea privată. Sunt cofondatori ai CIV/Centrul de Instrospecție Vizuală.
Proiecțiile vor avea loc în aer liber, în spațiul Substance (curtea interioară). Accesul este liber și se face doar purtând mască, iar locurile vor fi distribuite ținând cont de regulile de distanțare fizică în vigoare.
Proiectul face parte din programul curatorial „Librăria ca spațiu public”, derulat de Art + Design și co-finanțat de AFCN. Parteneri: n.b.k., Centrul Cultural German Iași. Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, Ziarul de Iași, Modernism.ro.